Pestii din apele noastre

In acest articol va vom prezenta cativa din pestii pe care-i putem gasi in apele naturale din apropierea noastra.

Sper ca va fi folositor in determinarea tipului de peste pe care l-ati prins in salbaticie.

Acest material a fost realizat de catre Prof. Lucian Pârvulescu, Universitatea de Vest Timisoara.

 

Avatul-Peste-curgatoare-stationare

Avatul este un pește de apă dulce, care trăiește în apele curgătoare din Europa Centrală și Europa de Est ajungând până la Volga. Limita de sud arealului de răspândire fiind Dunărea, limita de vest Rinul, spre nord ajunge până în sudul Suediei și Finlandei iar limita de est fiind Volga. Prin construirea canalului Main-Dunăre a început să se răspândească și în Europa de Vest. Avatul este un pește care vânează în apropiere de suprafață, preferă apele repezi. In Germania care este limita de vest a arealului său de răspândire este considerat ca un pește periclitat pe cale de dispariție.

Babusca-Peste-curgatoare-stationare

Babușca (Rutilus rutilus, numit popular și bălos) este un pește teleostean din familia ciprinidelor, lung de 25–35 cm, argintiu pe spate, alb pe abdomen și cu înotătoarele roșii.
Este un peste raspandit in intregul bazin hidrografic al Dunarii, al Nistrului, Niprului si in cel al altor rauri care se varsa in Marea Neagra si Marea Caspica. In tara noastra se intalneste in numar mai mic sau mai mare in aproape toate lacurile naturale (Lacul Rosu, Snagov, Caldarusani, Scrovistea, lacurile bucurestene, etc.), in cele artificiale (lacurile de acumulare, toate iazurile din Moldova si Transilvania, lacul Bicaz etc.), pe tot cursul Dunarii in Delta, precum si in aproape toate raurile de ses, in canale etc.

Batca-Peste-curgatoare-stationare

Batca provine din apele Suediei, dar se găseşte în Europa în foarte multe ape dulci de la nord de Pirinei, din Alpi şi Alpii Dinarici, iar la răsărit până în Ural şi Caucaz.
La noi se găseşte pe tot cursul Dunării până la vărsare, în complexul lagunar Razelm-Sinoe, în zonele de şes ale râurilor Someş, Mureş, Crişuri, Bega, Olt, Argeş, Ialomiţa, Siret, Prut. Trăieşte şi în lacurile Snagov, Căldăruşani, precum şi în multe lacuri, bălţi şi canale de şes, în numeroase iazuri din estul şi sudul ţării, precum şi în bălţile din lunca Dunării.

Beldita-Peste-curgatoare-stationare

Acest peste mic poate fi gasit pretutindeni in raurile reci, limpezi si cu cursul relativ rapid din Europa, din nordul Alpilor si pana in Marea Nordului si Marea Baltica. Traieste in toate apele care alcatuiesc bazinulul Marii Negre.
In Romania, beldita se gaseste in toate raurile mai mari, ca Prut, Siret, Bistrita, Trotus, Barlad, Dorna, Gilort, Somes, Mures, Crisuri, Olt, Timis, Bega, Jiu, Tarnava Mare, Cibin, Varghis, Cerna, Crasna, Bereteu, in portiunile superioare, in Transilvania traieste si in multe lacuri si helesteie dintre dealuri si de campie (Zau de Campie, Taureni, Cefa, Taga, Inand etc.).

Bibanul-Perca-fluviatilis-Peste-curgatoare-stationare

Bibanul este numele dat speciilor din genul Perca, grup de pești gregari răpitori de apă dulce, răspândiți nativ în Europa (exceptând Spania, Italia, Grecia) și Asia. A fost introdus în Australia, Noua Zeelandă și Africa de Sud. Există și o specie nord-americană, Perca flavescens, și una asiatică, Perca schrenkii.

Boarta-Peste-curgatoare-stationare

BOARTA – Rhodeus sericeus amarus
Face parte din familia Cyprinidae, pitica ciprinidelor, este adesea confundata cu puiul de platica. Poarta,in functie de localnici, diverse denumiri; blehnita, boarca, chitic lat, latita, erdeata.
Profileaza in mai toate apele curgatoare ale tarii noastre, in balti, iazuri, jepsi si garle izolate.

Cara-Sabanejewia-balcanica-Peste-curgatoare-stationare

Cara este un peste raspandit in Romania, Bulgaria, Bosnia, Polonia, Ucraina, si Rusia.
In Romania traieste in zonele superioare ale celor mai multor rauri din zona mrenei si pana in zona scobarului.

Carasul-argintiu-Peste-curgatoare-stationare

Carasul poate fi gasit in toate tarile europene, occidentale si rasaritene. In tara noastra, carasul s-a raspandit in Transilvania, Oltenia, Muntenia si mai ales in Moldova. Poate fi gasit si in Dunare si in baltile de revarsare ale acesteia, in Delta, in sistemul de lacuri Razelmn-Sinoe si Tasaul de pe litoral, precum si pe cursurile inferioare ale raurilor Siret, Prut, Olt, Jiu si Mures.

Cleanul-mic-Leuciscus-leuciscus-Peste-curgatoare-stationare

Este raspandit in toata Europa si Asia.
In Romania este intalnit in aceleasi zone ca si cleanul cu care, de altfel esti si foarte strans inrudit. Lungimea obisnuita este de 15-17 cm, rar peste 25 cm. In general cantareste pana in 200g, exceptional poate atinge 1 kg.
Corpul este alungit si mai comprimat lateral, solzii mari, capul ingust, botul scurt, gura mica, subterminala, colturile ei ajungand pana sub nari. Spatele este negru sau cafeniu, laturile argintii – galbene – albastrii. Burta alba.

Cleanul-Squalus-cephalus-Peste-curgatoare-stationare

Peşte comun, cleanul este răspândit în aproape toate bazinele acvatice din Europa, cu excepţia apelor de altitudine. De formă fusiformă, corpul cleanului este îndesat, relativ cilindric, îmbrăcat în solzi mari, cicloizi. Capul este relativ mare, cu gura terminală, largă, a caror comisuri ajung până la marginea anterioară a ochilor. Înnotătoarele sunt potrivit de dezvoltate, cu marginea analei convexă. Culoarea cleanului este verde metalic sau verde maroniu pe partea dorsală, alb-argiuntiu pe părţile laterale, iar regiunea ventrală este albă. Înotătoarele dorsală şi caudală sunt de nuanţă fumuriu-ruginie, iar cele pectorale au o culoare roşiatică, cu extremităţile galbene. De talie mijlocie, cleanul are o lungime medie de 25-45 cm, dar poate atinge şi lungimi de până la 60-70 cm. Greutatea medie este de 300-600, putând ajunge până la 4 kg.

Cosacul-cu-bot-turtit-Peste-curgatoare-stationare

Raspandire cosacul cu bot turtit – Abramis sapa : Cu un areal destul de redus cosacul traieste in fluviile nordice ce se varsa in Marea Neagra , Marea Caspica dar si in fluviile sudice ce se varsa in Marea Caspica . In tara noastra il gasim pe tot parcursul Dunarii , la varsarea fluviilor mari in Dunare ca , Prut , Siret , Mures , Somes , Olt , Timis .dar si in lacul Razelm .

Crapul-Peste-curgatoare-stationare

Lungimea corpului poate atinge 1 m, iar masa maximum 40 kg. Este acoperit cu solzi mari. Spatele este, de obicei, negricios, cu nuanțe albăstrii sau verzui, flancurile arămii sau arămii-gălbui, iar abdomenul albicios. Cavitatea bucală este subterminală, cu buze groase. Crapul posedă patru mustăți, două nări, doi ochi, și botul. Pe trunchi și pe coadă se găsesc înotătoare perechi (două ventrale și două pectorale) și neperechi (dorsală, anală și codală, care prezintă doi lobi egali). Înotătoarele sunt acționate de mușchi, iar peștele este acoperit cu mucus și solzi. Există două forme de crapi: crapul cu spatele jos și crapul cu spatele înalt. Este răspândit aproape pe tot globul, populând apele dulci și cele salmastre. Trăiește până la 30 de ani, uneori și mai mult.

Mihaltul-Lota-lota-Peste-curgatoare-stationare

Provine din familia codului (Gadidae) din apele nordice. Probabil ca s-a retras in apele mai sudice ale continentului european pe la sfarsitul erei glaciare. Poate fi intalnit pretutindeni pana in regiunile nordice ale Italiei.
In Romania, mihaltul traieste in toate apele curgatoare, altitudinea superioara fiind zona scobarului. Bineanteles, nu este la fel de numeros in toate raurile; exista unele ape in care se prinde foarte rar cate un exemplar de mihalt. Cel mai adesea apare in Mures, Olt, Cormos, Somes, Crisuri, Tisa, Bega, Timis, Jiu, Cerna, Prut, Siret, Suceava, Dorna si Bistrita. Este prezent si in Dunare, precum si in lacurile create prin revarsarea Dunarii, ba chiar si in Delta, desi intr-un numar mult mai redus.

Morunasul-Peste-curgatoare-stationare

Morunasul, “Vimba Vimba” in lucrarile stiintifice, se intalneste la noi pe raurile Prut, Siret, Bistrita, dar si pe afluentii acestora. Este pestele cu corpul cel mai alungit, comprimat lateral. Botul este proeminent, cu falca de sus mai mare si gura arcuita, cu partea inferioara in forma de potcoava. Maxilarul superior este mult mai lung decat cel inferior. De aici i se trage si numele de morunas, deoarece seamana foarte mult la bot cu morunul. Culoarea capului este cenusie, burta este alb-argintie, cenusiu-galbuie pe spate, cu laturile si abdomenul argintii.

Mreana-Peste-curgatoare-stationare

Mreana este unul dintre pestii cei mai caracteristici pentru raurile noastre din regiunile de deal. Mreana vanata (barbus meridionalis petenyi), ruda sa, traieste in portiunile superioare ale acelorasi ape, in zona lipanului si a scobarului. Mreana este un peste deosebit de raspandit mai ales in Europa Centrala, unde poate fi gasit in aproape toate raurile. Limita nordica a raspandirii sale este paralela 55.
In Romania, mreana traieste in Siret, Prut, Arges, Tisa, Somes, Olt, Mures, Tarnave, Crisuri, Hartibaciu, Jiu, Timis, Bega, Cerna, Cibin, Raul Negru, Cormos, Bistrita etc., dar poate fi gasita si in Dunare, in cantitate mai mica.

Murgoiul-baltat-Peste-curgatoare-stationare

Murgoiul baltat este originar din China (fluviile Iantz si Sitz). Traieste si in bazinul fluviului Amur, precum si in unele ape din Vietnam, Japonia si insula Taiwan.
In tara noastra a fost introdus accidental din China (in anul 1960, sub forma de alevini, impreuna cu transportul de alevini de pesti fito-zooplanctonofagi) in crescatorii si apoi s-a raspandit in multe ape naturale curgatoare, balti, iazuri si helesteie.

Obletele-Peste-curgatoare-stationare

Obletele se gaseste ca specie atat in ape statoare , in lacuri , iazuri , balti si toate apele de la campie si deal dar si in toate apele curgatoare de ses si deal din tara noastra . De altfel obletele prefera mai ales vara locurile cu apa si curenti mai puternici care aduc o cantitate mai mere de hrana , hranindu-se de primavara devreme pana toamna tarziu chiar si in noembrie .

Pietrarul-Zingel-zingel-Peste-curgatoare-stationare

Traieste in general la adancime si e cu preponderenta nocturn. Se hraneste cu diverse animale de pe fundul apei, larve de insecte, mici crustacee, icre. Isi depun icrele din martie pana in mai pe bancurile de prundis si nisip. Au cate doua inotatoare dorsale, distantate intre ele, fara radii spinoase. Solzii lor sunt rugosi la suprafata (ctenoizi), conferind asprime corpului.

Platica-Abramis-brama-Peste-curgatoare-stationare

Este un peste de apa dulce, raspandit in aproape toata Europa, de la Cercul Polar pana in Alpi si Pirinei si din Irlanda pana in Urali. Traieste si in ape salmastre din Baltica, Azov, Caspica si Aral.
In Romania este un peste comun in apele dulci, fara prea mare importanta pentru pescarii nostri. Traieste in rauri, din zona mrenei pana in Delta, in apele salmastre ale Razelmului si a fost intalnita chiar si pe litoralul Marii Negre.

Porcusorul-de-nisip-Peste-curgatoare-stationare

Specie de apă lent curgătoare, populează râuri care au substrat compus din nisip, la ape puţin adânci.
Corpul este alungit şi mai cilindric de cât la alţi porcuşori. Coloritul este brun-cenuşiu pe spate şi alb-gălbui pe flancuri, pictat cu 7 până la 9 pete mari negricioase, aranjate dinspre cap spre coadă. Pe înotătoarea dorsală şi codală se văd slab 2 rânduri de striaţii închise.
Uşor de confundat cu ruda sa apropiată porcuşorul-de-şes (Romanogobio vladykovi), acesta are însă pedunculul codal aplatizat şi orificiul anal situat înspre posterior, aproape de înotătoarea anală.

Porcusorul-de-ses-Peste-curgatoare-stationare

Prezent în apele lent curgătoare din zona de şes până în cea colinară, preferă apele liniştite şi adânci cu fund nisipos sau argilos. Este un peşte de fund, având corpul special conformat cu capul aplatizat şi gura situată ventral, cu două mustăţi în colţuri. Coloritul este unul de camuflaj, brun-cenuşiu uneori cu reflexii verzui, cu laturile alb-gălbui de-a lungul cărora se întind de la cap spre coadă circa 7 până la 12 pete negricioase mari. Înotătoarele sunt transparente, cea dorsală şi cea codală sunt pătate pe radii dând impresia a două dungi.

Rasparul-Gymnocephalus-schraetzer-Peste-curgatoare-stationare

Deşi seamănă cu ruda sa apropiată ghiborţul, răspărul
este mai lunguieţ, turtit lateral, mai subţire şi cu capul mai alungit.
Privit lateral, capul are formă triunghiulară. Ochii situaţi în
jumătatea posterioară a capului, privesc lateral şi au formă
ovală în sens longitudinal. Profilul dorsal urcă aproape rectiliniu de la vârful
botului până la inserţia dorsalei, după care coboară. Profilul ventral
este aproape orizontal. Pedunculul caudal este mai scund şi mai gros decât la
ghiborţ, iar pectoralele sunt ceva mai ascuţite decât la acesta. Solzii sunt
ctenoizi şi lipsesc de pe cap piept şi abdomen, până în dreptul
înotătoarelor pectorale.

Rosioara-Peste-curgatoare-stationare

Roșioara are o lungime medie de 20-30 cm, putând atinge 50 cm lungime și o greutate de 2–3 kg. Peștele are un corp turtit lateral, înotătoarele pectorale de culoare roșiatică sunt așezate în aproprierea branhiilor, corpul este acoperit cu solzi mari rotunzi. Spatele și partea laterală a corpului este de culoare cenușie verzuie spre adbomen devine de culoare argintie. Inotătoarele dorsale, abdominale și coada au culoare portocalie roșiatică. Roșioara se poate confunda ușor cu „ Rutilus rutilus” singura diferență este forma gurii.

Salaul-Sander-lucioperca-Peste-curgatoare-stationare

Șalăul este un pește răpitor care trăiește în apele cu un curs domol, lacuri sau în apele din porturile Europei. El poate fi întâlnt în Elba, Odra, Rin, Dunăre sau afluenții acestora. Preferă apele adânci, tulburi, peștele poate atinge 40 cm – 1,30 m lungime, o greutatea până la 19 kg, și o vârstă de 10 – 20 ani.
Depune icrele pe fundul apei, primăvara din mai până în iunie când temperatura apei atinge 12 °C – 15 °C. Icrele se lipesc de plantele sau pietrele din apă. Masculul va păzi icrele de alți pești, puietul devine apt de reproducție la vârsta de 2 – 5 ani când atinge o lungime de 30 – 40 cm.
Șalăul este după știucă cel mai important pește răpitor din Europa, el vede și în ape tulburi având un auz mai bun decât crapul.

Scobarul-Peste-curgatoare-stationare

Scobarul (Chondrostoma nasus) este un pește care se găsește în apropierea apelor montane, în zona colinară și rar în Dunare. Este un pește deosebit de rezistent la factorul de poluare. Îl găsim pe fundul apelor reci cu fund nemâlos, cu pietriș. Circulă în grupuri și i se vede prezența datorită strălucirii argintii care se propagă în apă atunci când soarele stralucește. Ca hrană preferă algele pe care le roade de pe pietre. Primavara consumă icrele altor pesti și viermi de apa. Colorația este verde-masliniu pe spate, argitiu pe burtă și inotătoare sângerii. Capul scobarului are caracteristica (de unde i se trage numele latinesc) că maxilarul superior este mai lung decat cel inferior, având o proeminență de tip “nas”. În interior, peritoneul este negru ca și cavitatea mațelor, de aici este poreclit în popor: “mațe-negre”. Este un peste care are activitate continuă pe parcursul intregului an.

Somnul-pitic-Ameiurus-nebulosus-Peste-curgatoare-stationare

Această specie a ajuns în Europa în penultimul deceniu al secolului 19, fiind adusă din S.U.A. Prima oară a apărut în Franţa (1881), apoi în Germania (1885), pentru ca azi sa fie prezentă în aproape toate ţările continentului nostru.
În România eset întâlnit mai ales în Mureş, Crişuri, Someş, Timiş şi Bega, dar există multe exemplare şi în crescătoriile de crap din judeţul Bihor (Cefa, Inand, Taimasda).
Somnul pitic seamănă ca formă cu somnul obişnuit, deşi nu este înrudit cu acesta, întrucât face parte din altă familie (Ictaluridae). Atât pe maxilarul inferior, cât şi pe cel superior, peştele are câte 4 mustăţi. Cele de pe maxilarul superior sunt repartizate astfel: două în apropierea colţului gurii, aplecate în jos, celelalte două în apropierea ochilor şi îndreptate în sus, puţin înapoi, ca nişte coarne. Cele 4 mustăţi de pe maxilarul inferior sunt mai scurte şi dispuse într-o singură linie. În spatele înotătoarei dorsale, somnul pitic are o înotătoare adipoasă, la fel ca peştii din familia păstrăvului.

Somnul-silurus-glanis-Peste-curgatoare-stationare

Somnul (Silurus glanis) este o specie de pește răpitor de talie mare din familia Siluridae. El este răspândit mai ales în Europa Centrală și Europa de Est, dar și în Asia de Vest putând fi întâlnit și în Afganistan sau Kazahstan. Somnul trăiește frecvent în bălți, lacuri, pe cursul inferior al fluviilor mai mari, ca și la gura lor de vărsare în Marea Baltică, Marea Neagră, Marea Caspică. Peștele preferă locurile adânci cu mâl și ape tulburi.

Soretele-Peste-curgatoare-stationare

Regina sau Sorete îl găsim în aproape toate bălţile din lunca Dunării, în Delta şi în apele de câmpie, legate de cursurile curgătoare. Este un peşte de fund, atras de zone nisipoase si mâloase.

Stiuca-Esox-lucius-Peste-curgatoare-stationare

Traieste indeosebi in apele statatoare, bogate in vegetatie, dar si in cele curgatoare pana in zona deluroasa.
Are corpul relativ gros, cilindric si alungit, avand , de regula, lungimea obisnuita 30 – 40 cm (exceptional 1.5 m), iar greutatea de 0.500 g – 1 kg (exceptional 6 – 25 kg).
Botul de forma unui cioc de rata. Gura mare, larg despicata, cu multi dinti. Falca de jos mai lunga decat cea de sus . Inotatoarea dorsala situata mult spre coada.
Coloratia variaza dupa ape, de la cenusiu – verzui la galben – verzui pe spate; burta alba, laturile vargate, marmorat. Inotatoarele cu mai multe dungi transversale de culoare neagra – cenusie.

Vaduvita-Leuciscus-idus-Peste-curgatoare-stationare

Este un peste specific baltilor, raurilor si lacurilor de acumulare din zona de ses, putand atinge 60cm lungime si 8kg greutate. Exemplarele medii masoara 30-40cm si cantaresc 0,5-2,5kg. Aspectul exterior se aseamana cu cel al cleanului si cel al rosioarei. Are corpul indesat, prelung, usor comprimat lateral, acoperit cu solzi mari bine fixati. Spatele este usor curbat, capul mic si gura mica, terminal, taiata oblic in jos. Are carnea grasa, gustoasa, cu putine oase.

Zvarluga-Peste-curgatoare-stationare

Este intalnita in paraie, in majoritatea raurilor (Prut, Siret, Bistrita, Mures, Somes, Olt, Tarnave, Niraj, Bega, Arges) si afluentii lor, incepand cu zona pastravului si pana la varsarea Dunarii in Marea Neagra. Mai poate fi intalnita si-n barajele de acumulare, Dunare si Delta ei,
Corpul pestelui este alungit si puternic comprimat lateral, aproape de aceeasi grosime pe toata lungimea sa, fiind acoperit cu solzi mici si desi. Acestia lipsind cu desavarsire de-a lungul liniei laterale. Poate atinge o lungime maxima de 15cm si o greutate de 20g (majoritatea exemplarelor masoara 8-10cm si cantaresc 7-10g).

VN:F [1.9.22_1171]
Rating: 4.5/5 (46 votes cast)
Pestii din apele noastre, 4.5 out of 5 based on 46 ratings

Author Bio

3 Comments

  1. florin - February 12, 2013

    poate organizati ceva pentru a opri braconajul din delta dunarii

    • Robert - February 15, 2013

      Stimate Domnule Florin,

      Nu doar in delta dunarii se practica braconajul. Speram in viitor, sa avem capabilitatea de a organizam controale atat in judetul Timis, cat si in alte judete. Pana atunci, nu ramane doar de sunat la 112 de cate ori depistam nereguli pe apele noastre.

      Cu stima,
      TEAM Idella

  2. Payday loans - February 19, 2013

    I appreciate the good work you are doing! I’ve really enjoyed reading it. You’ve arouse me a great interest. I’ll investigate it more. Keep up doing it!

Leave a reply